A doua harta este realizata in perioada interbelica. Sursa este aici
Si-n prezent.
Buuun. Ce vedem noi comun la cele trei planuri ale orasului? In general suficient de multe elemente cat sa intregeasca imaginea unui cartier care s-a dezvoltat in timp fara oprelisti. La 1900 existau atat Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Facultatea de Medicina, biserica Elefterie si Facultatea de Medicina Veterinara (Tierarzneischule). Bulevardul Calinderu nu fusese inca trasat si nici nu fusese ridicata Academia Militara. Aceasta din urma este mezina familiei, fiind construita in 1937 - 1939, proiectata de Duiliu Marcu, nenea ala care a proiectat Palatul Victoria, cladit in 1937, hotelul Athenee Palace si Cladirea Bibliotecii Academiei Romane. Insa despre "intruziunea" modernista a Academiei in inima Cotrocenilor voi mai vorbi pe parcurs.
Ceea ce nu se vede foarte clar in planul de la 1900 este existenta parcului Eroilor, care in harta interbelica apare cu tot cu Monumentul Eroilor Sanitari. Monumentul a fost realizat de Raffaello Romanelli in 1932 in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial si se zice ca Regina Maria ar fi reprezentata prin personajul feminin care domina ansamblul.
Strandul Bragadiru este o alta prezenta care, alaturi de stadionul ANEFS, a disparut odata cu trecerea timpului. Din ceea ce am putut gasi momentan, strandul a apartinut lui Dimitrie Marinescu Bragadiru, staroste peste fabrica de bere Bragadiru, devenita ulterior Rahova, idolul drojdierilor si concurenta serioasa pentru fabricile de bere Luther si Oppler. Alaturi de o popicarie, era pus la dispozitia lucratorilor din fabrica, pentru relaxare si cresterea randamentului, ceea ce nu prea mai vezi in ziua de azi (mama lor de capitalisti occidentali lipsiti de suflet !!!).
Stadionul ANEFS este un subiect extrem de interesant si voi incerca sa-l tratez mai in amanunt cu alta ocazie.
Strada Puisor, ce denumire, dar strada Puisor intre sine...Ce ne-a mai ramas azi este posta Puisor, care nici macar posta nu mai e. Cat despre strada Puisor, prelungire a strazii Isvor, actualul Izvor, este o straduta mica aruncata in spatele blocurilor. O posibila explicatie pentru denumirea strazii "Puisor intre sine" este chiar calea ferata care venea de undeva de pe Trafic Greu de la interesecţia cu Calea 13 Septembrie, o lua pe Str. Puisor între sine, traversa Str. Isvor la ineresectia cu Str. Puisor, trecea pe langa scoala de infanterie nr. 1 si pe langa Cazarma Cuza, traveresa Str. Uranus, apoi se oprea la Cazarma Alexandria, care era langa Arsenalul Armatei.
Langa strada Ghiulamila apare pe harta si un depou al Societatii de Transport Bucuresti, pe locul actualului spital clinic de urologie Theodor Burghele (fost Panduri). Ce-am reusit sa aflu de pe forumul Tram Club Romania este ca respectivul depou a fost demolat in anii 80 (1987!?!). Tot acolo exista si o autobaza care avea o statie garaj pe strada Puisor. Este foarte probabil ca depoul sa fi fost pe locul actualei biserici de langa spitalul de urologie.
O mentiune a istoricului Constantin C. Giurescu referitoare la ecletismul arhitectural bucurestean plaseaza Cotroceniul pe un loc aparte:
"Masa cea mare a constructiilor bucurestene in intervalul dintre cele doua razboaie mondiale o formeaza constructiile particularilor, multimea de case mici, mijlocii si mari care se ridica pretutindeni, de la centrul ocupat de blocuri si de magazine pana la marginea mahalalelor. Sunt case de toata mana si in toate stilurile, intr-un amestec caleidoscopic(...). Variatia e foarte mare, ochiul e necontenit solicitat de imagini diferite; unitatea stilistica, arhitectonica sufera insa. Doar unele cartiere construite mai in urma, in care s-a impus un anumit tip de cladire, nu de stil, cum sunt cartierele de vile de la Cotroceni sau din parcuri se prezinta mai unitar."
4 comentarii:
Spitalul "Th. Burghele" a fost de fapt construit in 1939-1942(cladirea alba in forma de bumerang, v. bingmaps.com)de catre o congregatie catolica din Germania.Corpurile acelea alb-galbui de pe spatiul depoului sunt intradevar mai recente.
http://www.burghele.ro/index.php?p=1034
-ctrl+alt+del
De mult astept sa gasesc informati despre Strada Puisor ,in special de partea demolata.In aceasta zona exista si fabrica de tricotaje denumita Tricotajul rosu.
Mersi pentru postarea acestui blog si sper sa aflu mai multe din comentari.Poate si poze.
Cunoaste cineva detalii despre familiile de cehi venite in Romania la inceputul secolului 20, care si-au facut case in Cotroceni ?
depoul de tramvaie PANDURI a functionat cam pina in 1985-1986 cind au inceput demolarile masive ale strazilor de pe partea dreapta a bulevardului si largirea scestuia.Era amplasat intre comisariatul militar (care exista si astazi) din coltul strazii Ghiulamila si spitalul de urologie(azi spitalul Burghelea).Pe locul ocupat de depou s-a finalizat tot o constructie medicala . Dupa spitalul de urologie erau tesatoriile de relon Panduri(pe locul unde astazi e biserica Mormona)
Trimiteți un comentariu