vineri, 9 aprilie 2010

Stripped Classicism in Cotroceni

Ca sa incepem in stilul pur telegrafic de postare in spatiul virtual, voi enumera o serie de cuvinte cheie: Cotroceni, Academia de Inalte Studii Militare, Duiliu Marcu, arhitectura fascista - clasicism epurat, Albert Speer, Boris Iofan.

Anii '30 au ramas in mentalul colectiv bucurestean drept apogeul dezvoltarii urbane si economice a orasului. Din punct de vedere politic am fost in schimb aruncati usor usor in valtoarea ideilor de extrema stanga sau dreapta care cuprindeau Europa. Si cum orice curent ideologic trebuie sa castige simpatia maselor, propaganda trebuia dusa agresiv indiferent de mijloace. Arhitectura este probabil cea mai directa si usoara cale de a inradacina in mijlocul unei comunitati urbane noi sisteme de valori.

Arhitectura tipica acelei perioade a fost acel clasicism epurat excesiv - "stripped classicism" impozant, comasat in marile orase din Germania, Italia si URSS. Varfuri de lance in noul trend megalomanic au fost Albert Speer si Boris Iofan, tatucii celebrelor Zeppelinfeld din Nuremberg si a caldirii Guvernului Sovietic din cartierul Bersenevka.
De ce clasicism epurat excesiv? Pentru ca noul curent fusese internationalizat dincolo de granitele totalitarismului si adaptat in fiecare stat in concordanta cu specificul local. Deci, il vom gasi si-n Australia (National Library of Australia) sau SUA (Troup County Courthouse LaGrange Georgia, San Francisco Mint) intr-o viziune mult mai umana.
Pe scurt, clasicismul epurat insemna inlaturarea completa sau partiala a decoratiunilor, stucaturi, capiteluri, mozaicuri, fresce, basoreliefuri etc. caracteristice curentelor anterioare: neoclasicism, romantism sau ecletismul francez.


House on Embankment - Moscova


Zeppelinfeld - Nuremberg

Monumentalismul exagerat al edificiilor publice din Germania sau URSS a fost temperat din fericire pentru Bucuresti, datorita echilibrului stilistic impus de arhitecti precum Duiliu Marcu sau Octav Doicescu.

S-a tot comentat pe seama rezistentei acerbe duse de Duiliu Marcu la Expozitia Universala de la Paris din 1937 impotriva exagerarilor volumetrice ale pavilioanelor vecine si a inovatiilor care neaga in proportie de 100% trecutul. Introducerea de elemente traditionale romanesti precum prispa cu stalpi de lemn, arcuri tipice manastirilor oltenesti si inserarea stilului neo-romanesc in noile constructii ce tind mai degraba catre art-deco nu este o alaturare tocmai fericita.
Cert este ca edificiile construite in anii '30 nu evoca nici unul din aceste elemente, poate doar prin interpretarile anumitor arhitecti si urbanisti, care tin cu tot dinadinsul sa glorifice cultura traditionala romaneasca.
Dar desigur, asta este parerea mea de profan in ale arhitecturii, deci puteti sa aruncati cu coji de banane in mine...



Salonul Romaniei la Paris in 1937

Iar daca tot m-am decis sa epuizez subiectul Cotroceni, ma voi limita la Academia de Inalte Studii Militare din dealul Cotroceni, opera arhitectului Duiliu Marcu.

Cand a fost demararata constructia, in 1937, concomitent cu participarea Romaniei la Expozitia Universala, Duiliu Marcu devenise intr-o anumita masura arhitectul de casa al familiei regale. Faptul ca dadea apa la moara planurilor lui Carol al II-lea de sistematizare a orasului ii deschisese numeroase oportunitati de a-si practica meseria cu succes si de a-si pune amprenta asupra capitalei.
Planul de urbanism din 1935 prevedea refacerea tesutului stradal cu influente inca medievale si trasarea de artere drepte, practice si piete vaste in care sa aiba loc paradele caracteristice regimului nu tocmai democratic.

Se observa asemanarile planului urbanistic interbelic cu modificarile guvernate de acel stile littorio fascist care tinea mortis sa redefineasca gloria imperiala a capitalei Italiei.



Exemplu de Stile Littorio

Academia Militara este in momentul inaugurarii o solutie optima pentru perspectiva oferita de dealul Cotroceni si resistematizarea bulevarului Eroilor. Planul din 1935 urmarea continuarea arterei pana la piata Victoriei, dominata de o alta creatie a arhitectului Duiliu Marcu: Palatul Victoria. Cert este ca ansamblul ridicat pe terasele dinspre Soseaua Panduri este in concordanta cu o lege invizibila a gravitatiei urbanistice, care face ca toata zona sa convearga spre monumentalitatea academiei.
Simetria volumelor, pusa in valoare de relieful terasat, incadreaza armonios edificiul in cochetul cartier, devenind un punct de referinta nu doar pentru zona respectiva, ci si pentru intreg orasul.





Ansamblul construit consta din cladirea principala si o serie de pavilioane care se inscriu intr-o incinta rectangulara. Academia dispune de numeroase sali de cursuri, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca, birouri ale directiei invatamantului superior militar si ale administratiei.

3 comentarii:

John spunea...

Poate nu inteleg conclusia de ce scrieti, dar am vrut sa fac coment. Scuzati-ma pentru nivelul meu in Romaneste. Este dificul pentru mine sa explic in Romaneste, dar o sa incerc. Am pus comentul asta pe blogul meu.

Cred ca "stripped classicism" nu este o nume correct Poate mai bine sa zicem "arhitectura totalitariana." In cartierul cotroceni, care inteleg este zona residential, arhitectura este de mult tipuri. Arhitectura totalitariana (Academia Militara de exemplu) exista numai la frontiera la cartierul. Si, de fapt exista la sfarsitul de Strada Eroilor.... care sa taia cartierul.
Nu voi zice arhitectura totaliariana este bun sau rau, frumos sau urat. Esti correct in analize de estetice de situl pentru Academia Militara, dar aspecte de urbanism acolo nu sunt frumoase.
Arhitectura classica si nume "Classicism" refera sa ordine classice (de la grecia). Arhitectura totalitarian refera sa modernism si industrialism in timpul 1920-1950 (sau acum). Aspecte de arhitectura totalitariana a fost comparat sa cladiri de agricultura de la niste oameni.
De fapt, cred ca aspecte de arhitectura totalitariana sunt similar cu arhitectura moderna in alta tari (SUA, Germania, Anglia)... de exemplu cladiri moderne in New York. Materiale sunt diferit (sticla, metal) dar forme sunt similar. Si, arhitectura totalitariana (c. 1950) care folosite sistemul "rama in beton" (concrete frame) cu ziduri de caramida (brick infill walls) este identic cu arhitectura in alta tari in perioada acelasi pentru scoale, fabrice, birouri, industrie.... identic.
Arhitectura Modern incerca sa face separatie de la Classicism..... minimalism in forma, fara ornament, accent pe structura, relatie cu arhitectura industriala si industrialism... separatia de la dependencia pe ordine classice. Si urbanism de totalitarianism are aspecte de modernism..... strazi lati pentru masini sau parada militar, accent pe sistem de transport.. identic cu Paris, Chicago, Washington DC, si alta orase moderne. In timpul asta accent in urbanism este pe sistem de transport... strazi, masini, trenul... si dupa asta.... vine arhitectura. Numai de la zece ani trecut, alt accentul in arhitectura si urbanism este pe "green design" si "livability". Arhitectura totalitariana nu este despre "green design." In punctul asta, arhitectura totalitariana continue in directia industriala... si arhitectura moderna schimb directia poate spre arhitectura traditionala (care nu folosite aer conditionat, si incearca sa redus efect de masini.) De fapt, arhitectura classica (de la Grecia ancien) nu este despre simetrie geometrice... are relatia foarte aproape cu peisaj... greciana anciene au fost maestre despre peisaj, si arhitectura are grija despre relatia cu peisaj.. exemplu Atena.
Pentru mine, arhitectura totalitariana este modernistic, dar nu este classic deloc. Poate sunt aspecte in arhitectura totalitariana (simitrie, perspectiva) care gasim in arta de ori tip, dar arhitectura totalitarian este doar acela... arhitectura de totalitarianism.... incearca sa domina peisaj si cultura.

Dar, poate este lafel pentru arhitectura classica... cred ca arhitectura classica incearca sa complement peisaj, si infrumuseta cultura.

John spunea...

Clarificatie: De fapt, arhitectura moderna buna de la alte tari a schimbat directie spre "green design" in 1960-1970. Ce vedem acum este colectiv de ideii de la 40 ani, si acum pot sa vedem in arhitectura si urbanism. Si directii spre desen mai traditional. In timpul acelasi, arhitectura totalitariana continuit spre idee veche de industrialism si viata.

Beren spunea...

Interesant...de asemenea ,d-ul Augustin Ioan sustine in acest articol http://www.scribd.com/doc/13419253/Arhitectura-Interbelica-Si-Chestiunea-Identitatii-Colective ,in mare, ca altaurarea deliberata a atator elemente contrastante era menita sa ofere publicului o Romanie multi-fatetata ce lasa loc de numeroase interpretari:imprecisa identitate a unei natiuni?ezitarile si cautarile ei?solemnitatea spatiului public(a intrarii http://4.bp.blogspot.com/_7bE8WI-nlyc/S0ebvF3SJtI/AAAAAAAAAdI/WURID3M3duM/s400/Romanian+pavilion.jpg ) si pitorescul celui intim(fotografia din articolul tau/d-voastra)?

P.S.:Te/va felicit pr blog.Acum l-am descoperit