Muntii Bucegi - Valea Bucsoiului si Creasta Balaurului

"Dacă ai un dor ce te framântă

Nu căta că-i drum obositor

Hai prietene cu min' pe stanca

Pe cararile Bucegilor

Pe Morar în nopti cu luna plina

Sau pe brânele Bucsoiului

Vin scaldate parca în lumina

Zânele din Valea Cerbului."

Scurta istorie

Etimologia spune ca denumirea de Bucegi vine defapt de la Buceci sau Bucsa

deviat din Bugeac: BUGEÁC s. Tinut de stepa brazdat de vai adanci si seci si lipsit de ape curgatoare.

Probabil prezenta jneapanului numit si "bugeac" a dus la denumirea muntilor Bucegi.

Lingvistii sustin chiar ca Bucsoiul, unul din bratele stelei de munti ce se intalnesc in varful Omu, isi are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic).

Valea Bucsoiului si Creasta Balaurului

Gandindu-ma ce sa fac la sfarsitul saptamanii am hotarat sa plec impreuna cu Dorin prin muntii patriei asa ca am luat drumul Bucegilor.Ne intalnim sambata dimineata in Gara de Nord si ne suim veseli si obositi in acceleratul de 6:08 catre Satu Mare, cu destinatia Busteni. Dupa indelungi discutii ajungem in Busteni.

Ne pregatim rucsacii, scoatem betele si pornim in pas alert spre Poiana Izvoarelor. Vorbim cu un taximetrist sa ne duca pentru 15 lei pana la Gura Diham de unde aveam sa incepem traseul. In drum oprim sa luam ceva batoane de ciocolata si ajungem la 8:45 in Gura Diham.

Ajungem in 50 min. si ne asezam la un biscuite si o halva. Pornim in pas alert catre Take Ionescu si in 30 min. ajungem la intrarea din Valea Bucsoiului. Mancam ceva rapid, scoa tem echipamentul de catarare,strangem betele, ne echipam si pornim usurel pe vale. Zapada este foarte stabila si numai buna pentru coltari. Incet incet urcam asigurandu-ne in pioleti. Soarele straluceste pe cer si vremea pare numai buna. In departare in platoul Bucegilor deja incep sa se stranga nori de ceata dar suntem increzatori ca vremea va tine cu noi.

Bocancii imi joaca putin feste in picioare asa ca ma opresc si imi

strang sireturile.Dorin imi da niste sfaturi legate de urcarea pe vale asa ca ii ascult sfaturile constiincios.

Panta incepe sa fie din ce in ce mai inclinata, norocul nostru cu pioletii in care ne ajutam. Facem stanga apoi dreapta iar stanga si continuam traseul "tot in sus". In departare vedem si cateva capre negre ce ne incanta privirea. Norii par din ce in ce mai amenintatori si vedem cum se asterne ceata.

Din fericire nu avem parte de vant ceea ce face ca urcarea sa fie mai usoara. In departare se aude un suier ce se aude din ce in ce mai pronuntat cu fiecare pas pe care il facem. Ajungem undeva la jumatatea vaii si observam pe partea stanga un siroi de apa ce curgea vertiginos pe sub zapana pe care noiurcam. Nu-i problema stratul de zapada are mai bine de 4 m grosime asa ca nu ne facem griji.

Cateva poze si continuam traseul. Apare si prima saritoare fara zapada pe care o facem "tip top" un pas aici un pas acolo, atentie la coltari si depasim saritoarea. Cateva poze cu Valea Prahovei ce o lasasem in urma undeva la ora 8:30 si continuam

ascensiunea. Pe ici pe colo cate o floare timida iese la suprafata. Inca o saritoare neacoperita iar grija la coltari si pioletul in spate. Trecem de saritoare si panta deja ia inclinatie destul de mare.

Infigem zdravan pioletii in zapada ce acum devine gheata si ii dam cu incredere. o poza ici o poza colo, admiram norii furiosi ce se apropie de noi dar continuam traseul. Se lasa ceata serios si deja nu mai putem vedea la 2 m in fata.

Ajungem la un bolovan cazut si abordam traseul pe sub el, infigem serios coltarii si pioleti in zapada dura si continuam cu incredere. Spre bucuria noastra se ridica ceata si iata-ne ajunsi la iesirea din vale. Ne oprim sa mancam ceva rapid, scoatem coltarii, admiram Bucegii in toata splendoarea lor si pornim cu incredere pe Creasta Balaurului. In departare norii se agita si incep sa apara fulgerele, nu prea e de bine. Continuam cu incredere ratacim usor traseul dar il gasim rapid, innotam prin jnepeni, cateva traversari si o stanca iesita abordata cu incredere. Incepe sa picure si nu ne incanta deloc.

Terminam din fericire Creasta Balaurului si pornim rapid spre Timbal. Incep fulgere si tunete si nu stim cum sa coboram mai repede. Se pune pe o ploaie serioasa ce ne uda pana la piele. Ajungem in Timbal facem o pauza scurta si pornim rapid spre intrarea din Valea Morarului.

Ajungem in V.M. si fix la intrrarea in vale ne oprim sa ne schimbam de hainele ude. Moralul nostru este destul de ridicat pentru ca am terminat ce ne propusesem in siguranta.

Continuam pe triunghi rosu, parasim poteca marcata si ajungem la Casa de Vanatoare. Facem o scurta pauza si pornim catre Gura Diham bucurosi ca s-a oprit ploaia. facem catreva traversari ale raului si ajungem in Gura Diham undeva pe la ora 17:20. Dorin se schimba de sosetele umede, mancam cate o eugenia si pornim usor pe drumul forestier spre Busteni.

Nu plecam bine ca trece un nene binevoitor cu o Dacie pe langa noi, ii fac semn si ne ia cu masina pana in Busteni. Ajungem in gara, aflam ca avem tren la 18:50 asa ca ne oprim in "Pierde trenu" sa bem o bere si sa mancam ce mai avem prin rucsaci. Ne suim ametiti in tren si pornim lungul drum spre Bucuresti fericiti c-am facut o tura frumoasa si c-am trecut prin peripetiile acelea fara sa patim ceva.

Va saluta cu respect,

Cosmin