"De acolo imprejur (bis. Izvorul Tamaduirii de pe strada Putul cu Apa Rece - sec XVIII) in ocolul Bucurestilor, erau morile Vladichii Filaret, numite la Grozavesti, langa Farmazonul (un grec ce da cu zodiele - Procopie al Farmazonului; de la sotia acestuia, terenul s-a numit Campul Procopoaiei; farmazonul a dat numele bisericii Farmazonului si ulitei Farmazonului - Strada Francamazona - Stirbey Voda), numit astazi Malmaison, apoi in urma, satul Cotroceni, astazi suburbia Sf. Elefterie, ce a primit acest nume dupa Sf. Icoana ce se pastreaza in biserica acelei suburbii si in apropierea careia se alfa vila sau palatele Brancovenilor si ale Filipestilor. In acel palat, vornicul Constantin Filipescu a dat masa mare lui Constantin Voda Ipsilant, unde au petrecut pana seara, dandu-i si o frumoasa artificie. Traditia zice ca pe acele dealuri erau paduri foarte mari si ca acolo ascunzandu-se Serban Voda cantacuzino de navalirea tatarilor si fagaduind infiintarea unei manastiri, a si fondat-o pe acel taram. In satul Cotroceni a existat o biserica din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau de la inceputul secolului urmator avand hramul Serghie si Vacho. Dupa 1600, satul a ajuns in stapanirea lui Serban Cantacuzino care, ca multumire pentru scaparea sa de la urgia lui Gheorghe Duca, cand s-a cotrocit in padurea care acoperea dealul Cotroceni si a scapat de urmaritori, a ridicat manastirea intre 1679-1682."
(...)
"Pe acelasi deal a fost tabara rusilor la intaia invaziune in vremea Ecaterinii (1768-1774)"
(...)
Tot in Cotroceni se aflau si: "Ruinele palatului Basarabilor Brancoveni langa Elefterie, unde este si Cesmeaua veche a Tiganului, in marginea dealului Cotroceni, astazi toate ruine de zidarii in lunca Dambovitii."
Dimitrie Papazoglu - Istoria Fondarei Orasului Bucuresti (note si indicii de Marcel Dumitru Ciuca)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu